Icoana a Maicii Domnului ”Stareța”

Icoana a Maicii Domnului ”Stareța”

Preasfânta Născătoare de Dumnezeu „Stareţa” săvârşeşte mulţime de minuni pentru cei ce aleargă la ea cu credinţă. Femeilor sterpe le dăruieşte copii, celor suferinzi de cancer şi de diferite boli le dă sănătate, elevilor iluminare şi diferitelor nevoi ale oamenilor le aduce degrabă rezolvare, ca „Grabnic Ascultătoare”; în acest fel, ea este călăuză a credincioşilor şi sfătuitoare sigură în viaţa lor. „Stareţa” dă o bucurie şi binecuvântare deosebită creşterii sau înfăptuirii oricărei lucrări bune, după cum mărturisesc pelerini evlavioşi care au crescut şi au progresat în muncile lor, în urma contactului cu această icoană a „Stareţei”.

Icoana a Maicii Domnului ”Stareța”

Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului Ocrotitoarea Muntelui Athos

Când oamenii vă strâmtorează și nu vă dau pace, nu vă uitați la oameni. Ci la ea ‒ la Preacurata voastră Doamnă Apărătoare.

Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului Ocrotitoarea Muntelui Athos

Istorie Schitul Lacu

Potrivit unei tradiții, întemeierea Schitului Lacu este fixată în secolul al X-lea. Alții susțin că ar fi existat aici o așezare monahală încă din secolul al VIII-lea. Iar această perioadă o leagă de Icoana Maicii Domnului «Antifonitria Lacului» – datată în secolul al VIII-lea -, care se află la Mânăstirea Sfântului Pavel și care, susțin ei, ar fi fost luată din această așezare monahală, ce exista aici pe valea Lacului.
În prima jumătate a secolului al XIV-lea regiunea a fost cedată de către Comunitatea de la Protaton monahilor sârbi, care au împrumutat bani de la Mănăstirea Vatoped pentru a-și construi aici chiliile lor. Mai târziu, însă, neputând înapoia suma împrumutată, sârbii au cedat această regiune Mănăstirii Vatoped. Aceasta, la rândul ei, luând în considerare dezavantajele provenite din depărtarea Schitului față de ea, a oferit-o Mănăstirii Sfântului Pavel, primind în schimb metocul Provlaka.

Prezența monahală

Prezența sârbilor este atestată de următoarea inscripție în limba slavonă: „Pomenește, Doamne, pe ctitorul Ioan ­ieromonahul și părinții lui, 1606”, care se află la Chilia Sfântului Nicolae, considerată cea mai veche chilie din schit. Deja pe la jumătatea secolului al XVIII-lea, schitul era locuit de monahi moldoveni. Schitul s-a pustiit pentru câtăva vreme și a fost restaurat de către monahul moldovean Daniil (1760). De atunci Schitul Lacu este locuit de monahi români. Chiliile sunt răspândite pe cei doi versanți ai văii, care este plină de vegetație.

Istoricul Bisericii Schitului

Κiriakonul (biserica mare) Schitului, cu hramul Sfântul Dimitrie, care se află în adâncul văii, pe versantul de nord, a fost zidit în 1899 în stilul athonit, pe locul unei alte biserici de lemn, închinată aceluiași Sfânt. Pronaosul a fost adăugat în 1903. Înfățișarea interioară a bisericii seamănă foarte bine cu cea a Mănăstirii Sfântului Pavel, de care depinde schitul. Pro–naosul nu este despărțit de naos printr-un perete despărțitor, ci prin două proschinitare, cel al Mântuitorului și cel al Maicii Domnului. Catapeteasma este făcută din marmură albă și gri, la fel ca cea a Mănăstirii Sfântului Pavel.

Bucură-te de produsele din pangarul Chiliei Buna-Vestire, Schitul Lacu, Sfântul Munte Athos.